Turnul lui Tesla

In 1905, o echipă de muncitori în construcții dintr-un sătuc din Shoreham, New York, au lucrat la ridicarea unei structuri cu adevărat extraordinare. În decursul mai multor ani, bărbații au reușit să monteze cadrul și instalația electrică a Turnului Wardenclyffem, înalt de 57 de metri, în ciuda unor derapaje bugetare severe și a câtorva dificultăți tehnice.

Proiectul a fost supravegheat de către creatorul său, excentricul dar ingeniosul inventator Nikola Tesla (10 iulie 1856 – 7 ianuarie 1943). În vârful turnului său a fost așezată o cupolă de cincizeci și cinci de tone din metale conductoare, iar sub ea se întindea un sistem de fixare din fier care pătrundea mai mult de 300 de metrii in scoarța Pământului. ”În acest sistem pe care l-am inventat, este necesar ca mașina să fie bine prinsă în pământ”, a explicat el ”altfel nu poate zgudui pământul. Trebuie să fie prinsă bine ... pentru ca acest glob să să vibreze.” Deși departe de a fi terminat, se zvonea că a fost testat de mai multe ori, rezultatele spectaculoase satisfăcând mulțimea.

Scopul final al acestei structuri unice era acela de a schimba lumea pentru totdeauna. Invențiile lui Tesla schimbaseră deja lumea în mai multe rânduri, și în special atunci când a dezvoltat actuala tehnologie a curentului alternativ. De asemenea, el a devenit faimos pentru victoria sa asupra lui Thomas Edison în mult mediatizatul „război al curenților”, dovedind că utilizarea curentului alternativ descoperit de el era mult mai practică și mai sigură decât cea a curentului continuu susținută de Edison.

Curând tehnologia sa a dominat infrastructura electrică aflată în curs de dezvoltare în intreaga lume și până în anul 1900 a ajuns să fie considerat de mulți cel mai mare inginer electrician al Americii. Această reputație i-a fost întărită și de celelalte inovații majore ale sale, inclusiv de bobina, emițătorul radio și lămpile sale fluorescente.

În 1891, Nikola Tesla a ținut o prelegere în fața membrilor Institutului American de Inginerie Electrică din New York, unde a făcut o demonstrație uimitoare. A ținut în fiecare mână câte un tub cu descărcare în gaz, o versiune timpurie a becului fluorescent modern, care deși nu erau conectate la vreun fir, luminau puternic în timpul demonstrație sale. El a explicat audienței uimite că energia electrică era transmisă prin aer de către cele două plăci metalice ce delimitau scena. El a continuat să emită ipotze legate de modul în care acest efect poate fi sporit pentru a transmite curent și informații, fără ajutorul firelor, pe o zonă întinsă, poate chiar pe întregul pământ. După cum se întâmpla adesea, audiența lui Tesla era captivată dar dezorientată.

În labortorul său temporar de la Pike’s Peak în Colorado Springs, excentricul om de știință a continuat să smulgă secretele electromagnetismului pentru a explora mai mult această posibilitate.
El și-a instalat echipamentul cu intenția de a crea primele descărcări electrice de dimensiunea unui fulger din istoria omenirii, o performanță ce îi îngăduia să testeze multe din teoriile sale despre conductivitatea Pământului și a cerului. În acest scop, el a ridicat pe acoperișul laboratorului său un stâlp înalt de 43 de metri și 28 de centimetri, cu o sferă din cupru în vârf. Apoi a direcționat masiva instalație în laboratorul aflat dedesubt, printr-o bobină Tesla de înaltă tensiune de dimensiuni extraordinare.

În noaptea experimentului său, după ce a testat încărcătura electrică pentru o secundă, luminând pentru o clipă noaptea cu un straniu murmur albastru, Tesla i-a poruncit asistentului său să electrifice turnul complet.

Cum notele sale nu o spun în mod specific, doar se poate presupune că Tesla se afla la Pike’s Peak chicotind drăcește în timp ce, în noapte, deasupra orașului Colorado cerul era despicat de mașina de fulgere creată de om.

Fulgere colosale de energie electrică se arcuiau la sute de metri de vârful turnului, atingând pământul. Curând, un halo de un albastru ciudat a învăluit echipamentul ce pârâia. Pentru câteva momente, milioane de volți au încărcat atmosfera, dar minunatul spectacol s-a încheiat brusc atunci când a căzut curentul. Toate luminile din Colorado s-au stins deoarece generatorul industrial al stației de alimentare locală s-a defectat din cauza solicitării. Dar în timpul acestor descărcări atât de impresionante, Tesla a dovedit că Pământul în sine ar putea fi folosit ca și conductor electric și a probat unele suspiciuni pe care le avea în ceea ce privește conductivitatea ionosferei.

În testele de mai târziu el a avut succes în încercarea de a aprinde becuri de la distanță, deși condițiile exacte ale acestor experimente s-au pierdut în anonimat. În orice caz, Tesla s-a convins că visul său de a avea energie electrică fără fir la nivel mondial era fezabil.
În anul 1900, faimosul bancher J.P. Morgan a aflat de convingerile lui Tesla citind un articol în revista Century, în care omul de știință a descris o rețea globală de turnuri de înaltă tensiune care într-o zi ar putea controla vremea, ar putea transmite text și imagini fără ajutorul firelor și ar putea furniza energie pretutindeni prin atmosferă.

Cu speranța ca în viitor să poată valorifica telegrafia fără fir, Morgan a investit pe loc 150.000 de dolari pentru a muta laboratorul lui Tesla în Long Island, pentru a construi o instalație de comandă pentru acest ”Sistem Wireless Mondial”. Construcția Turnului Wardenclyffe și instalația menită să genereze curentul electric necesar a început anul următor.

În decembrie 1901, numai la câteva luni de la începerea construcției, un om de știință concurent pe nume Guglielmo Marconi a realizat prima legătură radiotelegrafică transatlantică din lume.
Finanțatorii lui Tesla erau profund îngrijorați din cauza acestui eveniment, deși Marconi își însușise informații din 17 invenții brevetate ale lui Tesla pentru a-și realiza isprava.

Cum planurile lui Marconi erau mult mai puțin ambițioase din punct de vedere al dimensiunilor, aparatul său era și mult mai puțin costisitor. Munca la Wardenclyffe a continuat, dar Tesla și-a dat seama că succesul competitorului său cu modesta telegrafie fără fir diminuase foarte mult probabilitatea ca proiectul său, mult mai grandios, să mai fie finanțat.

În 1908, Tesla și-a descris senzaționalele aspirații într-un articol în revista ”Wireless Telegraphy and Telephony”:
”Odată terminat, va fi posibil ca un om de afaceri din New York să dicteze instrucțiuni și acestea să apară în scris la biroul său din Lodra ori în altă parte. El va putea suna de la birou și va putea vorbi cu oricare dintre abonații la telefonie de pe glob, fără nici un fel de modificare adusă echipamentelor existente.
Un instrument ieftin, nu mai mare decât un ceas, îi va permite celui care îl poartă să audă oriunde, fie pe mare fie pe pe uscat, muzică sau poezie, discursul unui lider politic, mesajul unui om de știință eminent sau predica unui preot elocvent, transmise într-un alt loc, dar îndepărtat.
Milioane de astfel de instrumente pot fi controlate de la un singur aparat de acest fel. Însă mai important decât toate acestea va fi transportul energiei electrice, fără fire, ce va fi demonstrat la o scară suficient de mare pentru a-i dovedi veridicitatea.”

În esență, rețeaua globală de energie Tesla a fost concepută pentru a „pompa„ planeta cu energie electrică care s-ar amesteca cu curenții telurici naturali, care se mișcă prin scoarța și oceanele Pământului. În același timp, turnuri precum cel de la Wardenclyffe ar arunca spre cer, la o înălțime de 69 de kilometri, coloane de energie brută în ionosferă, care este favorabilă electricității. Pentru a exploata această conductă de energie, casele clienților ar putea fi echipate cu o împământare îngropată în pământ și cu o antenă sferică relativ mică pe acoperiș, creând astfel un traseu cu rezistență scăzută pentru a încheia circuitul Pământ – ionosferă.
Navele oceanice ar putea folosi o antenă similară pentru a lua energie din rețea cât timp sunt pe mare. În afară de energia electrică, acești curenți ar putea transmite informația pe distațe mari, concentrând energia radiofrecvenței împreună cu energia electrică, așa cum tehnologia modernă transmite date de mare viteză prin liniile electrice.

Având în vedere datele experimentale justificative și realizările sale anterioare din domeniul ingineriei, nu prea existau motive ca cineva să se îndoiască de veridicitatea afirmațiilor lui Tesla, dar construcția centralei, a uriașului turn și a domului conductor de 55 de tone a epuizat relativ repede banii din investiția inițială, ducând la o insuficiență cronică a finanțarii. Complicațiile au fost accentuate și mai mult de căderea pieței de capital din 1901, care a dublat costul materialelor de construcții, investitorii grăbindu-se să se protejeze din punct de vedere financiar.

Echipa Wardenclyffe a testat turnul de câteva ori în timpul construcției, iar rezultatele au fost foarte încurajatoare, dar proiectul a consumat repede economiile personale ale lui Tesla, și a devenit tot mai clar că nici alte investiții nu vor veni.

În 1905, fiind epuizate toate opțiunile financiare practice, s-a renunțat la eforturile de a construi turnul. În ceea ce privește încetarea proiectului, Tesla a declarat:
”Acesta nu este un vis; este o simplă realizare a ingineriei electrice, doar că este scumpă – lume oarbă, lașă și neîncrezătoare! [...] Omenirea nu este suficient de avansată pentru a fi condusă de bună voie de rațiunea inventatorului dornic de a cerceta. Dar cine știe? Poate că este mai bine ca în această lume a noastră, o idee sau o invenție, în loc să fie ajutată și aplaudată, să fie împiedicată și maltratată din adolescență – din lipsă de mijloace, din interes egoist, înfumurare, prostie și ignoranță să fie atacată și înăbușită; să treacă prin încercări amare și necazuri, prin lupta existenței comerciale. Astfel ne primim cunoașterea. Astfel tot ce era însemnat în trecut a fost batjocorit, condamnat, combătut, suprimat – numai pentru a ieși din luptă și mai puternic, și mai triumfător.”

Dacă planurile lui tesla ar fi fost fost duse la îndeplinire, instalația de control ar fi fost prima dintre multele care ar fi urmat. Astfel de turnuri „transmițător amplificator” ar fi acoperit globul, saturând planeta cu energie liberă și comunicații fără fir încă din anii 1920.
În schimb, potențialul futurist al acestei facilități a rămas neexploatat mai mult de un deceniu, până când, în cele din urmă, turnul a fost demolat în 1917 pentru recuperarea materialelor.

Căderea turnului Wardenclyffe l-a aruncat pe genialul inventator într-o depresie profundă și în probleme financiare, iar în anii care au urmat, colegii săi au început să se îndoiască serios de bunăstarea sa mentală.
Excentricitățile sale au devenit din ce în ce mai exagerate, acestea fiind accentuate de tendința sa de a aduce acasă și a îngriji porumbeii răniți pe care îi găsea în timpul plimbărilor sale zilnice prin parc. El a dezvoltat și o teamă nefirească de germeni, spălânduși mâinile în mod compulsiv și refuzând să mănânce orice aliment care nu a fost dezinfectat prin fierbere. Dar mintea lui a rămas plină de idei inovatoare, așa cum a demonstrat-o în 1917, când a descris tehnologia radar, cu aproape douăzeci de ani înainte ca aceasta să devină realitate.

În 1928, la vârsta de 72 de ani, el a perfecționat unul dintre ultimile sale brevete; acesta descria un ingenios aparat ușor de zbor care era un precursor timpuriu al avionului, cu decolare şi aterizare pe verticală (VTOL) de astăzi, precum V-22 Osprey.

Nikola Tesla a murit în 1943, suferind un atac de cord, pe când se afla singur în camera sa de hotel. Deși de-a lungul vieții a ținut jurnale ample cu experimentele și ideile sale, neclaritatea și lipsa lor de detalii tehnice este de notorietate. El a preferat să se bazeze pe memoria sa fotografică pentru astfel de nuanțe, prin urmre, o mare parte dincunoștințele sale au mers cu el în mormânt. Unele investigații și calcule moderne, însă, susțin afirmația lui Tesla potrivit căreia energia electrică fără fir nu numai că este posibilă, dar ar putea fi chiar o alternativă superioară extinsei și costisitoarei rețele de linii electrice ce întretaie globul astăzi.

Dacă Wardenclyffe ar fi fost finalizat fără întreruperi, Tesla ar fi reușit să modifice încă o dată cursul istoriei. Accesul instantaneu la energia electrică, la informație, la cilindri de fonograf piratați și la poze indecente cu prostituate cu glezne dezgolite pe TeslaNet ar fi introdus Era informației cu aproape un secol înainte de termen, făcând lumea de astăzi un loc cu adevărat diferit. Poate că într-o zi ne vom bucura de viitorul imaginat de Tesla, deși puțin mai târziu decât era programat.

Sursa:languagetrainingonline